Cand am aflat acum doua luni de existenta scolii romanesti am fost surprinsa. In putinele luni de cand suntem in Auckland nu am interactionat cu multi romani, astfel ca ideea de scoala romaneasca nici macar nu se contura in mintea mea. Cu atat mai mare mi-a fost surprinderea cand am vazut cati copii au venit la scoala, sambata. Nici nu am simtit cand au trecut cele doua ore in compania acestor copii minunati. Nu m-am putut abtine sa nu-i compar cu copiii de la gradinitele/ scolile unde am lucrat eu in Romania in ultimii doi ani. Copiii cu care am interactionat sambata emana o veselie si o liniste pe care demult nu am mai intalnit-o. S-au implicat cu placere si curiozitate la toate activitatile, fie ca a fost vorba de un mic concurs, ascultarea unei povesti sau felicitarile/martisoarele cu ocazia zilei de 8 Martie. Cu siguranta "scoala romaneasca" este un castig imens pentru copiii romanilor din Auckland si spun cu toate sinceritatea ca ma simt noocoasa stiind ca peste cativa ani si copiii mei ar putea participa la aceste activitati.
(Lacrimioara Stavar, Voluntar)
(Lacrimioara Stavar, Voluntar)
RSS Feed